La începutul lunii iulie am fost plecat în Franța într-o scurtă vacanță de o săptămână.

Atracția principală fiind un concert System of a Down pe Stade de France, apoi urmând să mergem în Normandia: Le Havre, Étretat și Honfleur.

Paris

Probabil că mereu o să fie ceva de descoperit într-un oraș mare.

De data asta două locuri mi-au rămas în minte:

  • Museul Albert Kahn, cu grădina aferentă
  • Jardin des Serres d’Auteuil

Pe lângă asta, am fost și la expoziția Matisse 1941 - 1954. O expoziție care se concetrează pe ultimii ani din viața lui Matisse, perioadă în care explorează o direcție nouă și pare că se reinventează până la finalul carierei.

Notă: mereu să iei ghid audio dacă există opțiunea

System of a Down

Super concert!

Aș minți dacă aș zice că nu aveam așteptări de la acest concert, mai ales pentru că e destul de rar să prinzi System of a Down în concert.

Vezi cartea lui Serj, Down with the System: A Memoir, unde vorbește despre ce nu prea fac concerte.

Toate așteptările mi-au fost depășite. Cu siguranță este unul dintre concertele mele preferate acum.

Sonorizarea a fost perfectă, formația a cântat la foc automat, cu foarte puține pauze între piese sau chiar deloc, circle pit în orice direcție te uitai, foarte solicitant fizic concertul 😅 pentru că vrei, nu vrei, tot în circle pit ajungeai, publicul foarte vocal la toate piesele.

A fost o atmosferă foarte mișto. Aveai senzația că toată lumea a așteptat concertul ăsta: ca ploaia care vine după o perioadă lungă de secetă.

Iar System of a Down a livrat pe toate planurile, 10/10. Vocea lui Serj a fost parfum!

Și o chestie care în România încă nu se poate, mai bine zis nu se vrea să se poată, metroul a funcționat cu prelungire de program după concert, să poată ajunge lumea acasă ușor.

Le Havre

De la Paris la Le Havre cu trenul, undeva la 2 ore și un pic.

Aici am avut parte de experiența de România cu o întârziere de vreo 2 ore și jumătate a trenului. 😅

Sincer, până și întârzierea asta a fost primită bine de mine. Când ești în vacanță nu prea te mai deranjează atât de multe lucruri.

Frumușel la Le Havre, mi-a plăcut!

  • Vreme bună? Bifat!

Am nimerit fix după ce a trecut valul de căldură din Franța.

  • Mâncare bună? Da!

Etiopian, indian, francez, toate bune. Cred că de fiecare dată în Frața am mâncat ceva etiopian.

  • Plajă? Bifat!

Cumva specific zonei, plajele par să fie mai mult cu pietre mărunte decât cu nisip.

  • Lumina perfectă pentru poze? Avem și de asta.

Incredibil cât de târziu se ducea lumina naturală aici, undeva în jurul orei 22:00 începea sa fie întuneric.

Dacă ajungeți în Le Havre mergeți să vedeți Les Jardins Suspendus și Église Saint-Joseph.

Étretat

Stațiune la mare, la Canalul Mânecii mai exact.

Am plecat dimineața din Le Havre, faci cam o oră până la Étretat cu autobuzul. Traseul este unul foarte simpatic, toate satele prin care treci arată bine și sunt îngrijite.

După ce ajungi mai ai de mers cam 10 minute până la plajă unde ai parte de o priveliște superbă.

Văzusem niște poze înainte, dar nu se compară cu experiență de a fi acolo să vezi țărmul ăla care se termină direct în mare.

De pe plajă poți să o iei în stânga pentru o mică drumeție, care se poate prelungi până la un far de pe țărm, iar până acolo poți să cobori jos pe plajă în diverse locuri.

De pe plajă la dreapta e o urcare după care ajungi la Chapelle Notre-Dame-de-la-Garde și alături e Monument “L’Oiseau Blanc”, plus o vedere panoramică cu toată plaja și parte din localitate.

Tot pe dreapta sunt și grădinile care pot fi vizitate, nu am avut noroc, până am ajuns la ele s-au închis.

Aș putea să mă obișnuiesc cu priveliștea de acolo, să urc până sus și doar să stau acolo. Mi-a amintit un pic de Bilbao când mergi pe coastă deasupra plajei.

Mai pe seară ne-am întors în Le Havre și ne-am parcat la o cină la un local etiopian.

Honfleur

Următoarea zi am plecat tot cu autobuzul spre Honfleur, care este mai aproape, 30-35 minute până acolo.

În Honfleur se varsă Senna și se formează estuarul Sennei.

Probabil și din cauză că era estuar, aici plaja avea nisip foarte fin, prin comparație cu Le Havre și Étretat unde plaja era plină de pietre mici și fără nisip.

Orășelul este foarte pitoresc. Cred că dacă te gândești la o localitate normandă cu clădiri specifice zonei, Honfleur e fix ce îți vine în minte.