După ce am văzut Alien (1979), Aliens (1986) și Alien: Romulus (2024), am vrut să descopăr mai mult din universul Alien, cronologie faptelor și tot ce ține de lumea asta. Știam că există benzi desenate care extind universul Alien și oferă mai multe detalii despre el.

Problema era că există mult prea multe și nu-mi era deloc clar în ce ordine ar trebui citite.

După câteva zile am ajuns la seria Aliens Omnibus, care pare să fie o colecție a tuturor benzilor desenate, puse în volume deluxe ce încearcă să aducă povestea laolaltă cât mai coerent. Asta părea cea mai accesibilă soluție.

Volumul 1 conține:

• Aliens: Outbreak
• Aliens: Nightmare Asylum
• Aliens: The Female War
• Aliens: Theory of Alien Propagation
• Aliens: The Alien

La început nu am fost prea încântat de stilul artistic din Outbreak, dar pe parcurs după ce am ajuns și la celelalte capitole din volumul 1 a devenit mai plăcut. Probabil are legătură cu faptul că sunt mai obișnuit cu manga decât cu comics.

Destul de repede am devenit interesat de poveste.

Apare o religie sau un cult care încearcă să prezinte extratereștrii ca pe niște salvatori. Ideea fiind că dacă te lași consumat de ei, vei deveni una cu restul, parte dintr-un întreg mai mare — un fel de contopire cu extratereștrii, dar în realitate ești doar hrană pentru ei.

Totul se întâmplă din cauza abilităților telepatice ale extratereștrilor, care sădesc aceste gânduri în mințile unor persoane-cheie.

Avem un focar de infestare cu extratereștri. Aflăm despre o conspirație în care armata și corporația responsabilă de terraformarea altor planete aduceau extratereștri pe Pământ pentru a-i folosi ca arme.

Apoi, mai există un alt nivel de conspirație care implică doar liderii de top ai armatei și câțiva oameni de știință care voiau să facă o „resetare” pe Pământ — să șteargă totul și, cel mai important, pe toată lumea — cu ajutorul extratereștrilor, pentru ca apoi să se întoarcă, să terraformize din nou planeta și să o facă potrivită pentru o nouă etapă a umanității: o versiune îmbunătățită.

Ultima parte sună foarte mult cu ideea de „om nou”, prezentă în orice mișcare comunistă sau fascistă. Toți aveau obsesia asta.

De asemenea, facem cunoștintă cu o nouă rasă extraterestră.