Lucrând la fabrica locală de procesare, Marcos se ocupă de sacrificarea oamenilor – deși nimeni nu-i mai numește așa. Soția lui l-a părăsit, tatăl său se cufundă în demență, iar Marcos încearcă să nu se gândească prea mult la cum își câștigă existența. La urma urmei, s-a întâmplat atât de repede. Mai întâi, s-a raportat că un virus infecțios a făcut ca toată carnea de animale să fie otrăvitoare pentru oameni. Apoi, guvernele au inițiat „Tranziția”. Acum, consumul de carne umană – „carne specială” – este legal. Marcos încearcă să se limiteze la numere, loturi, procesare. Apoi, într-o zi, primește un cadou: un exemplar viu de cea mai bună calitate. Deși este conștient că orice formă de contact personal este interzisă sub pedeapsa cu moartea, încetul cu încetul începe să o trateze ca pe o ființă umană. Și în curând, este torturat de ceea ce s-a pierdut – și de ceea ce ar putea fi încă salvat.