Marinarul care a căzut în dizgrație cu marea spune povestea unui grup de băieți sălbatici de treisprezece ani care resping lumea adulților ca fiind iluzorie, ipocrită și sentimentală și se antrenează într-o insensibilitate brutală pe care o numesc „obiectivitate”. Când mama unuia dintre ei începe o aventură cu un ofițer de navă, el și prietenii săi îl idealizează inițial pe bărbat; dar nu trece mult timp până ajung la concluzia că, de fapt, este blând și romantic. Ei consideră dezamăgirea lor față de el ca pe un act de trădare din partea sa și reacționează violent.